Autor:	Nicu Constantinescu ( Nicu Constantinescu ) - [ POEZIE ]
Titlu:	NE MÂNGÂIE VARA

Cald, duios, ne mângâie vara, Ca mâna blajinã de mamã, Când lin se apropie seara Şi somnul spre vise ne cheamã. Cu briza pufoasã şi caldã Ne mângâie vara pe faţã, Cu raze senine ne scaldã Precum mama ce ne-a dat viaţã. Se-aude talanga pe dealuri, Şoptit, râul rãspunde din vãi, Miresme de flori vin în valuri Mângâind urma paşilor tãi. Apele curg în joc de lumini, Şi privindu-le parcã îţi vãd Ochii tãi azurii şi senini; Cât de mult aş dori sã-i revãd! Cum tot ce e frumos, minunat, Se duce ca şi vara, curând, Cum grabitã, şi tu ai plecat, Iar eu am rãmas trist şi oftând. Îmi e greu sã trãiesc despãrţiri, Dar nu eu sunt cel ce alege, Îmi rãmân numai dulci amintiri; In rest doar tãcerea e lege, Cãci vin toate pe lume şi trec Zile şi dorinţe, cu toate, Cu speranţa rãmân şi petrec; Ne-om întâlni la varã?… poate!

Nr	Comentarii	Comentatori
1.	Multumesc frumos Cerasela pentru citire si aprecieri!	Nicu Constantinescu
2.	foarte duioasa comparatia dintre alintul mamei si vara.	braniste
3.	Multumesc Necol, vorbele tale frumoase imi dau elan!	Nicu Constantinescu
4.	Multumesc Allexya pentru lectura si aprecieri!	Nicu Constantinescu
5.	frumos, fff frumos,stilul tau este inconfundabil..	necol29
6.	Cat timp ramane speranta, nimic nu-i pierdut. Poezia este asemenea unui tablou in culori calde. Frumos!

[ Comentează! ]

[ Texte ]

[ Autori ]

[ HOME ]