Autor:	Nicu Constantinescu ( Nicu Constantinescu ) - [ POEZIE ]
Titlu:	MAMA

Cu lacrimile pe obraz, Ne porţi de grijã, n-ai rãgaz, Visezi un vis şi te-ntristezi Şi atunci mereu, mereu oftezi. Parcã te vãd: pe gânduri cazi, E tristã viaţa ta de azi; Gândeşti la fiecare-n parte Dar fiecare îţi suntem departe. La tine seara vine în tãcere, Şi-i lungã seara fãrã mângâiere, Gândeşti dar cine ştie unde? Întrebi, dar nimeni nu-ţi rãspunde! Priveşti la poza fostului bãrbat; E mult de când a decedat… Ai vrea sã uiţi, orice sã-nvingi, Nu poţi şi iar începi sã plângi. Te-ndrepti spre raftul încãrcat Cu cãrţile pe care am învãţat, Le iei pe rând, le rãsfoieşti, Din clipele trecute retrãieşti. Târziu, când toropeala te ajunge, Încerci s-adormi şi graiul ţi se stinge; Cu lampã stinsã în perete Îţi retrãieşti trecutul pe-ndelete. Adormi târziu cu noi în gând Şi apoi ne visezi pe rând, Tresari privind în întuneric Dar nu e nimeni şi nimic. Mereu adormi şi iar tresari, E lungã noaptea, clipele sunt mari, Cântã cocoşi-în zori şi te trezeşti; Eşti tot mâhnitã, tot mereu doreşti.

Nr	Comentarii	Comentatori
1.	Va multumesc tuturor si va doresc o primavara minunata!	Nicu Constantinescu
2.	Versuri mişcãtoare închinate MAMEI. Am remarcat, în mod deosebit, trãirea din ultima strofã.	Mihaela Oancea
3.	Un cuvant cat un univers.Frumoasa poezie!	Marcoci Dorian
4.	Mama...cuvinte nesfarsite se pot scrie despre ea, versuri inflorite frumos si aparute din sufletul fiecaruia dintre noi care are o mama sau care nu au avut parte de-o mama!	Tiolia

[ Comentează! ]

[ Texte ]

[ Autori ]

[ HOME ]