Autor:	Nicu Constantinescu ( Nicu Constantinescu ) - [ POEZIE ]
Titlu:	MONUMENTALII MUNŢI

Monumentalii munţi bãtrâni, Sunt neclintiţi de vânt şi ploi, Tronând impunãtori, stãpâni, Ne-nfrânţi precum nişte eroi. Se-agitã apele-n strâmtori Furtunile când se pornesc, Iar munţii-nalţi nemuritori Pacea din vãi o strãjuiesc; Munţii fac parte din mister Şi dintre multele minuni, Pot fi o treaptã cãtre cer, Dar şi adâncuri de genuni… II Poteci înguste şerpuiesc În mari pãduri virgine Şi ape iuţi se potolesc În tãuri cristaline; De te încumeţi sã te-avânţi Sã guşţi din plin misterul, Respectã legile din munţi Le-nvaţã caracterul! Sã calci cu grijã şi firesc Sã nu tulburi vreo apã, Când pãstrãvii se odihnesc, Când ursul se adapã! Mergând sã calci cu pas uşor, Sã calci cu grijã multã, Sã nu stârneşţi vreun cãprior Pãscând lângã o ciutã! Sã laşi pãsãri şi iepuraşi Sã-şi crescã puii-n pace, Şi totul cum gãseşţi sã laşi, Codru’ şi dobitoace!

Nr	Comentarii	Comentatori
1.	MÄ‚REÅ¢ TABLOU ŞI BUNE SFATURI, în acest frumos poem.	veronica oșorheian
2.	Multumesc Allexya, multumesc Necol!	Nicu Constantinescu
3.	fff frumos!!ai senzatia de liniste!mi-a placut!	necol29
4.	Ce coincidenta, acum ascult un cantec in care se vorbeste despre munte. Revenind la cele 2 poezii, spun doar ca ma fac sa ma simt la munte, sa simt aerul curat, sa aud apa printre pietre...frumos! frumos! E natural si la propriu si la figurat.

[ Comentează! ]

[ Texte ]

[ Autori ]

[ HOME ]