Autor:	Nicu Constantinescu ( Nicu Constantinescu ) - [ POEZIE ]
Titlu:	OCHII TÄ‚I

Ochi tãi ca ceru-albastru; Sunt adânci ca infinitul Şi-mi pãtrund în labirintul Sufletului meu sihastru. Ochii tãi, sãgeţi tãioase, În suflet mi se rãsfrâng, Şi mã fac ades sã plâng; Douã raze luminoase. Au culoarea unui lan Încãrcat cu flori de in, Ochii tãi sunt dor si chin, De-i privesc, mã ard un an. Sunt mereu plini de luminã Şi de-aş vrea sã îi alung Şi sã scap, tot mã ajung, De-s pe drum sau în grãdinã. N-au rimeluri, nu au fard, Sunt cum mama i-a fãcut Mult aş vrea ca sã-i sãrut Dar mã tem, cãci ştiu cã ard, Nu-s vicleni, dar nu-s cuminţi Şi prea mult mã sfredelesc, Mã incitã sã-i iubesc; Sunt tãioşi şi sunt fierbinţi. Doi luceferi vii, enormi, Îmi foreazã în strãfund: Când te culci, vreau sã m-ascund, Sã-i sãrut mãcar când dormi.

Nr	Comentarii	Comentatori
1.	splendidã poezie,ochii parcã i-ai fotografiat îţi doresc un an nou cu sãnãtate şi realizãri sã te bucuri de toţi cei dragi	constantin zăbran
2.	Frumoasa declaratie de dragoste!	necol29

[ Comentează! ]

[ Texte ]

[ Autori ]

[ HOME ]