E totul incert împrejur, nu e pace,
Viaţa-i un geam din bucãţi sparte,
E un puzzle ce nu se poate reface,
Pentru cã piesele nu mai sunt toate.
Aş vrea sã mãâ€"nscriu la cuvânt
Printre spaţii care mai sunt goale,
Dar totul e o bãtaie de vânt
Şi chiar vorbele par siderale.
E plin tot pãmântul de cruci,
Parcã ne pleacã în ceruri tot neamul,
Iar noi am rãmas nişte nãluci,
Nu putem sã refacem tot geamul.
Şi cele mai mici bucurii ni-s furate,
Suntem trişti şi lãcrimãm în ore târzii
Nu avem timp nici pentru sãnãtate,
Speranţele-au ajuns simple iluzii.
Ne sfâşiem ca lupii între noi,
Pe ascuns rânjesc cei ce ne-asmut,
Chiar de împãrţim aceleaşi nevoi
Fiecare se crede mai priceput.
Trãim timpuri incerte, nebune,
Şi cãutãm fiecare alt drum,
Totul e haos, nu mai e raţiune,
Dacã vrem şanse, ne trebuie minte, acum!
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
Si minte si bun simt si educatie si moralitate si multe altele...de prezent si eu sunt pesimista, dar vreau sa cred ca in viitor se poate schimba ceva, poate...
