Autor:	Nicu Constantinescu ( Nicu Constantinescu ) - [ POEZIE ]
Titlu:	NEA ION

Cât de trudit eşti nea Ioane! Å¢i-au crãpat mâinile de muncã, Duci ani în spate nea Ioane, Trudeşti şi-acum, duci greu-n cârcã. Din munca ta, au profitat Trântori de-acum şi de-altã oarã, Şi tot de la tine au luat Atunci când a fost greu pe ţarã. Pe ei nu-i deranjeazã ţara, Cã ei sunt tari, nu… nici n-ar putea, Tot ţie ţi-au sporit povara, Cã tu poţi duce toate astea. Ca tine-s mulţi trudiţi ce duc Greul şi umilinţele, tãcuţi, Şi din puţinul lor care-l produc S-adunã pentru nesãtule burţi. Şi când a fost ţara-n rãzboi, Tot tu ai fost trimis pe front, Şi te-ai distins printre eroi; Cine mai ţine astãzi cont? Pe pensioarã ţi-au mai pus un bir, Sã-ţi reduci tratamentul cu un hap, Cã tot matale eşti un gir Când ţara intrã-n handicap. De eşti bolnav şi eşti pe moarte, Nu-i mare pagubã în ciuperci; Ei, se trateazã în strãinãtate, Tu nici dispensar nu ai sã mergi. Dar nea Ioane, n-ai nimic de spus, O vorbã care sã-i condamne? Aş vrea sã-ntreb pe Cel de Sus: Oare cu ce-am greşit eu Doamne? Eu am muncit în frica Ta, cinstit, Iar alţi-au profitat nedrept, Oare ce am de ispãşit, Unde-am greşit? Ca sã mã-ndrept! Am vreo pedeapsã din strãbuni? În altã viaţã am fost rãu? Ce diferenţã-i între rãi şi buni? Dã-mi Doamne Tu, cuvântul Tãu! Mãi Ioane zice Tatãl sfânt: Ştiu cã ţi-e greu şi-nduri, creştine; Cu cât mai smerit eşti pe pãmânt Cu-atât dincolo îţi va fi mai bine! Cu umilinţã Doamne-ţi cer Sã-mi dai şi mie o dovadã, Cã dac-ajung şi eu în cer Voi fi scutit de grea corvoadã. Ioane cere-mi, ai tot dreptul: Prin suferinţã, scapi de platã, Dar dac-ai suferit destul, O sã vedem la judecatã! Şi dacã Doamne nu ies bine, Ce-mi mai rãmâne de fãcut? Sã te trezeşti acum Ioane, Altfel, o iei de la-nceput!

Nr	Comentarii	Comentatori
1.	Mda...mai mult plansul decat rasul..bine prezentata realitatea	necol29
2.	Bietul Ion... bietul popor...	veronica oșorheian
3.	Multumec mult Allexya, nu prea pot sa stau departe de realitati. Eu sunt mai direct, metaforele le adaptez mai greu.	Nicu Constantinescu
4.	Multumesc Costele, nu ma impaunez dar dar laudele tale imi dau elan.	Nicu Constantinescu
5.	Chiar cã este de-a rasu-plansu...Imi place mult!
6.	am citit poezia împreunã cu Mica, pe amândoi ne-a apucat şi râsu* şi revolta, fãrã nici o intenţie de laudã, e colosalã, te-ai specializat în acest gen de poezie, scrie mai departe cu acelaş succes, bravo, de trei ori bravo	constantin zăbran

[ Comentează! ]

[ Texte ]

[ Autori ]

[ HOME ]