|
|
Anunţ:
Antologie literară colectivă
Lunecând peste pãdure
Trece luna ca o doamnã,
Proiectând lumini obscure
Fermecând noaptea de toamnã.
Încoronat precum un rege,
Un cerb aflat acum în rut,
Pãzindu-şi cãprioara merge
Stãpân, despot, şi de temut.
Prin iarba-naltã se roteşte
Adulmecând când bate vântul,
Şi-i fioros când boncãneşte
Strivind şi rãscolind pãmântul.
Iar mai încolo în desiş,
Stã lupul încordat la pândã,
Ar indrãzni în luminiş
S-atace ciuta cea plãpândã,
Dar fioros şi prea acerb
Şi pregãtit sã-şi ia avântul,
În ritualul lui de cerb
L-ar face una cu pãmântul.
Urlând la lunã, lup flãmând
Urzeşte altã strategie:
S-or naşte iezii în curând,
Şi-o-nfuleca cu lãcomie.
Pe o potecã mai obscurã
E fugãrit un iepuraş,
Dar nimerind într-o rãsurã
Scapã de-un vulpoi abraş.
Într-un fag o buhã ţipã
Aducând spaima în noapte,
Şi bãtând dintr-o aripã
Mutã larma-n altã parte.
Se opreşte-n ramuri vântul
Aducând puţinã pace,
Parcã aplanând conflictul
Veşnic dintre dobitoace.
Luna lunecã pe creste
Lãsând pãdurea-ncetinel,
Parcã spre apus grãbeşte
Sã nu-ntârzie la apel.
|
| Nr |
Comentarii |
Comentatori | | 1. |
mã bucur sã constat cã poeziile sunt atât de atent lucrate şi de o originalã inspiraţie |
constantin zăbran |
|
«Cenaclul
Literar Online» |
«Noduri
şi Semne» |
|
|
|
|
|