Autor:	liliana ( liliana ) - [ POEZIE ]
Titlu:	Dorothe

Nodurile au luat vacanţã? 2 sau 3 mai dau din clanţã! (nu am gãsit altã rimã) Chiar de-oi pierde simpatia Vreau sã v- alung apatia. Dorothe Dorothe este o doamnã Ce-am cunoscut-o în toamnã Poartã voaletã pe faţã Faţa-i este numai aţã. Chipul ei sculptat ca-n piatrã Bun de un muzeu de artã. Dorothe e chiar frumoasã Şi mulţi o vor ca aleasã. Dorothe avea un vis Sã se mute la Paris. Nimic nu ştia a face Dar vroia Paris şi pace. Dacã vrei sã porţi voaletã Şi parfum de toaletã Şi lentile de contact, Faci cu diavolul un pact. Şi aşa cã într-o searã Dorothe şedea în garã Aşteptând trenul sã vie Sã o ducã-n pribegie. Cãlãtoare s-a tot dus Tot mereu înspre apus Ş-a-nceput sã scrie acasã Cum cã dorul o apasã. S-a întors tot intr-o searã Cu bagajul prins cu sfoarã Dorothe acum regretã Chiar şi aţa din voaletã. Chipul ei sculptat în piatrã Nu mai e muzeu de artã. Doar prenumele-i rãmâne Dora, zis cu amãraciune.

Nr	Comentarii	Comentatori
1.	Poate, risipa unei vieti, bine surprinsa in versuri.	Marcoci Dorian
2.	O demonstratie a unui talent (histrionic sau nu) rar întâlnit de a NUANÈšA unele aspecte ale minţii umane prin o oarecare satirizare a lor ingenios construita...personal am reusit sa mã identific in Dora, in ciuda unor substraturi istorice pe care le-am remarcat. Îmi place poezia, desi la început, ( nicio intentie de alterare-suna foarte bine si clanţã) se potrivea si versul Ori prind toate-o altã nuanţã? consider...dar este cu siguranta o poezie interesanta care merita citita.	Rus Mihai

[ Comentează! ]

[ Texte ]

[ Autori ]

[ HOME ]