Te-nchide disearã în casã
Şi clanţa de vezi cã se lasã
Tu ivãru-n uşÃ£ mai mult îl apasã.
Astupã şi geamul de la ferestre
Disearã din sfere celestre
Alege sã scrii o poveste
Cu duhuri din ape stãtute
Ce doruri aninã pe maluri cãzute
Şi-n mâl îngropate le fac nevãzute
Ascunde-te bine disearã
Nicicum sã nu ieşi pe afarã
Trecutul ne bântuie iarã.
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
E nevoie din cand in cand sa avem momentele noastre de singuratate in care sa meditam, sa vorbim cu noi insine, sa continuam sau sa avem alte inceputuri! Imi place poezia!
Pregãtirea cu atenţie a reveriei planificate cu lux de amãnunte,devine însuşi poemul care exprimã o stare de nelinişte faţã de trecut ce nu se vrea inclus în dorinţa de a face ceva perfect.Un poem frumos ce exprimã o stare grabnicã,tocmai pentru a nu se pierde substanţa ideii. Interesant!
