Oraşu-i scufundat în noapte
Doar ici şi colo mai sunt şoapte
Cu toţii dorm.
E linişte-n deplinãtate
Doar vise zboarã-n libertate
Dorinţe se împlinesc.
Şi cântã peste rãsuflare
În noaptea pãsãri cântãtoare.
Tãcerea o destramã.
Copiii murmurã dormind
Amanţii au adormit iubind.
E noaptea jumãtate.
Doar câte-o mâţã, lighioanã,
De un dulãu luatã la goanã
Å¢âşneşte din tufiş.
Se perpelesc de griji sãrmanii,
Îşi socotesc pãrinţii banii,
Cum sã-i chiverniseascã.
Pe rochia florilor, petale
De rouã se aştern la poale,
Ca nestemate.
Mai lãcrimeazã câte-o casã,
Ce la fereastrã o apasã
O jaluzea lãsatã.
Ici, colo, câte-un bec aprins.
În rest şi luminatu-i stins.
Doar licãre de vis.
Se zbat la o luminã palã
Puhoi de fluturi într-o ţopãialã.
Parcã-s bezmetici.
Coboarã zâmbete în lacrimi
Se trec speranţele în patimi,
Şi visul în coşmar.
Se-ncruntã aerul de stele ,
De picãturi se pun perdele
Vine furtunã.
Dar nu dureazã o clipire
Şi zorile dau în sclipire.
Luminã-n dezmorţire
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
bine ai ales titlu, ai construit in versuri un tablou frumos al noptii :)
