Autor:	liliana ( liliana ) - [ POEZIE ]
Titlu:	CUVINTE N-AM…

Nu ştiu cum versul sã încep, Cuvinte n-am, nu mã pricep. De unde gândul sã apuc? Imi vine-n minte doar Coşbuc. În vers, de ea au scris poeţii Si au cântat-o cântãreţii. Din veacuri prea indepãrtate, Pe mama, au slãvit-o-n toate. Ce-aş mai putea atunci sã scriu? Nici vers şi nici cuvânt nu ştiu Pe tine, mamã, sã te cânt. Pe tine, mamã, sã te alint. Aş vrea cuvinte sã gãsesc. Dar pentru ce sã-ţi mulţumesc? Cã m-ai crescut cu mare chin? Nici pe la tine nu mai vin! Cã n-ai avut nici recreere, Cã acul te-a lãsat fãrã vedere? Cã ai trudit şi ai muncit, Şi acuma eu te-am pãrãsit? Cã nu mai dau nici pe acasã, Cã am acuma altã masã? De-aş recunoaşte aceste toate, Ti-ar uşura ce ai în spate? Moralã, ceartã şi mustrãri Mi le faceai adeseori. Dar erau simple şi fireşti, Ca sfaturile pãrinteşti. Dar toate câte am fãcut Acum cu toate-s în trecut. Am şi uitat ca sã mai fiu Copil zburdalnic şi zglobiu. Şi timpul acela nu-l ating Şi amintirile se sting. Si uit cã aş fi fost odatã O fatã a mamii, alintatã. Azi am şi eu la rândul meu Copilul de la Dumnezeu În el vãd ca o amintire, Şi vis şi joacã şi iubire.

Nr

Comentarii

Comentatori

[ Comentează! ]

[ Texte ]

[ Autori ]

[ HOME ]