Gãsit-am un tãrâm minune
Cu minţi strãlucitoare,
Şi versuri nepereche;
Sunt o admiratoare!
Un gând nu îmi dã pace
Fiind de vârstã veche:
Prea mare e tristeţea
Ce-mi cântã la ureche.
Sublim versificat
Dar trist şi întunecat
E tonul înecat .
Prãpãstii, deziluzii,
E sumbru şi destinul
Iubirea-i ca veninul.
Îmi vine o şoaptã la ureche
(Fiind de vârstã cea mai veche):
Sã facem versului regal
O datã cel puţin în an ,
Cenaclul sã-l înveselim.:(= (:
Nevoi şi griji sã dãm la spate
S-ãnlocuim ce-i pesimist
Cu un vers mai optimist.
Uita-v-om neîmplinirile cu toate
Dacã şi voi doriţi, se poate!!??
