Autor:	Aida Zaharia ( Aida Zaharia ) - [ UMOR ]
Titlu:	Boul şi dobitoacele

-unui primat- Supãrat nevoie mare Cã era doar bou de ţarã, S-a decis sã-şi mute grajdul Într-o urbe-ocţidentalã. Şi-a luat, deci, calabalâcul: Vaci, mãgari, cãţei, cãţele, Şi s-a proţãpit taman Drept în centrul urbei mele. A dat ordine bovinã: ”De-azi încolo taur mi-s! Cine iese din cuvântu-mi Iar la ţarã îi trimis!” Şi-a-nceput Boul sã plimbe Vacile din grajd în grajd, Un mãgar pãzeşte ...garduri, Câinii sunt şefi la spital. La piaţã a pus derectori Nişte boi şi nişte vaci. Un mãgar şef la gunoaie Şi cãţele...secretari. Dobitoacele de ţarã... Învãţate a avea Puţinticã libertate, Prind toate-a vocifera: ”Cin se crede oare Boul De ne mutã-n sus, în jos? Vreau în grajd, la noi la ţarã, Unde-i aer sãnãtos!” Le vezi seara, la Unirea, Rumegând verzi şi uscate, Aşteptând sã vinã rata, Sã le ducã-n sat pe toate. Cad grãmadã, istovite, Pe banchetele tocite. Aţipesc pe rând mai toate Şi viseazã fericite: Cum scãpa-vor de corvoada Birului impus de Bou... ”Zãu, eu nu mai pot, surat-o Sã fiu sclavã, îţi zic. Zãu!” Dar a doua zi...şedinţã! Cineva a ciripit. Boul furios la culme Cãtre vaci, cãtre cãţele, Urlã, tunã, suduieşte... ”Eşti o vacã” îi zice Boul, ”Dispari din ograda mea! N-am nevoi de vite care Sã gândeascã ar putea. Vreau în preajmã-mi doar cornute Fãrã minte, fãrã glas, Eu sunt şeful! Eu sunt vocea! Restul sunteţi de pripas! Nu vã place? Hai, afarã! La cãruţe şi la praf, Vã întoarceţi toţi la ţarã, Eu rãmân Bou de oraş!” Speriate, înfometate, Dobitoacele-au pornit A se ploconi la Boul, Ce din pepeni şi-a ieşit: ”Vai, ne iartã, mândre Taur, Coada nu-ţi vom supãra. Suntem vite, toate proaste, Rogu-te, nu ne-a lunga! N-avem unde a ne-ascunde, Nicãieri n-om încãpea, Iar dacã ne prinde gloata, Fãrã apãrarea ta, Vom ajunge-n abatoare, Şunci, salamuri ori fripturi, Suntem vinovaţi de furturi, De minciuni şi-nşelãciuni, Iartã-ne mãrite Taur, Rogu-te, nu ne-alunga!”

Nr	Comentarii	Comentatori
1.	*trebuie sã mai piarã câţiva dintre noi* ca sã scãpãm de Boi. în ghilimele un vers dintr-o minunatã poezie a lui elbi	constantin zăbran

[ Comentează! ]

[ Texte ]

[ Autori ]

[ HOME ]