mã legãn pe gânduri
în frunzã mã prefac
sã înţeleg clipa
agãţatã cu vise de cer,
m-adun în mine şi râd
profund, apoi descifrez
iarba unde mã-ntind
tãcutã şi privesc timpul
scurs în cascade,
mã prefac cã respir
dimineţile de varã
când soarele atinge
frenezia valurilor
inundând umbrele
în nisipul pictat,
mã privesc în oglindã
şi vãd cerul colorat
de albul aşternut
în neliniştea zilei de azi,
mã cufund în cuvinte
şi frânturi de rânduri
ce zboarã cu chef
într-o mare de gânduri.
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
Foarte expresivã poezia. Parcã vãd iarba, cascada, se simte libertatea frunzei. Frumos!
