mã privesc în mine ades
şi vãd mereu o inimã
c-un suflet duios
ce apasã amarnic o clapã
zbuciumatã şi calmã în timp
ca-ntr-un joc grotesc în întuneric,
şi-atunci fãrã sã ştiu
e cã acea secundã şi faptã prezentã
mi se topeşte şi-mi este smulsã
din când în când de-un somn
care se trezeşte uşor, şi din nou
iar mã privesc în suflet
şi vãd un pridvor cu un miros
de pernã eternã ca o linişte
ce trosneşte cu lemne de foc
care-i un drog dintr-o poveste
de mult spusã şi ramasã
din copilaria mea.
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
Copilaria e esenta intregii vieti, nu dispare decat odata cu noi. Amintirile copilariei devin nostalgii si ne fac de multe ori sa redevenim copii. Poezia e un fel de oglinda retrovizoare a sufletului tau.
