un miros de frunze uscate
îmi aleargã prin corp,
-e limpede şi totuşi prãfos
într-un fum de iarbã sclipind
a soare sporit de-o privire
în care pluteşte fericirea,
-e ne-nceputã prelung
de-o mãtase-nvelitã-ntr-o piesã
ce murmurã un ceas oglindit
în amurgul prin care lumina
abia se strecoarã,
-uneori şterg ori adaug cuvinte
prin rebelele-mi plete ce fluturã
o clipã ce mã-mbie cu jind,
- sã plutesc cãtre ea
-sã mã-mbãi cu miresme tomnatice
-sã-mi rãsfrâng pofta în care
toţi avem loc!
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
poeme de fluturi ... imi place cum suna si cum arata. Optimism, indrazneala, ce mai o poezie fainã!
