Ştiu sã scriu, sã povestesc pe-o coala albã de hârtie poveşti şi întâmplãri demult uitate şi apuse,  despre viaţa mea sã scriu, care curge ca un rãu ori ca un izvor dar care niciodatã nu are limpezime.
Aş mai putea sã scriu şi despre soare ori despre stânci şi despre pietre ori tristeţe ce uneori îmi vin în gânduri,  sã scriu despre emoţii ce uneori le simt atunci când mi se citesc aceste rânduri şi mã aştept sã mi se spunã,  e bine, e frumos şi e profund cã poţi sã scrii aşa,  continuã, cãci dacã ştii sã pui pe-aceastã coala cuvinte ce nu poţi sã le vorbeşti oricum şi orsicui nimeni nu-ţi va putea spune cum sã scrii pentru cã tot ce ai nevoie e în tine, în interiorul tãu. Şi pe parcurs ţi se vor cizela cuvintele, claritatea gândurilor, stilul care şi el se va forma o datã cu evoluţia ta. Se pare cã am trecut la altã persoanã în rândurile de mai sus, e tot un gând care vorbeşte cu mine, vorbeşte cu mintea mea şi cu ceea ce vreau sã spun mai departe.
Despre ce aş mai putea scrie?
Aş scrie despre sãrut care înseamnã mult, e cã marea care are un val numai al meu sau o iubire care sã rãsarã ca un curcubeu, aş mai putea scrie despre îmbrãţişare care şi ea este ca un munte ce are piscuri înalte şi sã ştiu cã norul ce atinge acele piscuri eşti TU, cel mai aproape de inima şi sufletul meu. Dar cine eşti sau cine vei fi TU pânã la urmã? Dacã vei fi TU, aş vrea sã fii o câmpie roşie plinã de maci şi sã fii mereu acolo dar şi aici şi aş face orice, aş scrie orice, rânduri curse în şiraguri, versuri cu doruri multe... dar te voi ruga ceva, ceva mult de tot, ai grijã te rog de el, de sufletul meu, ai grijã de rog de ea, de inima mea, ai grijã de ele, de gândurile mele, de cuvintele mele. De rânduri şi rânduri scrise aici, în care mã regãsesc şi poate te regãseşti şi TU, sunt rânduri în care vreau sã retrãiesc clipe de dragoste, clipe unice de iubire, sunt rânduri scrise  cu dor şi de dor, uneori haioase, frumoase, hidoase sau poate de jale, alteori poate normale, ce mai... sunt rânduri scrise de dor şi cu dor pentru TU, sunt... în fine, nici un rând scris nu e ca TINE. Scriu şi iar scriu fãrã prea multe cuvinte, scriu despre viaţa mea, scriu când nu am ce face şi scriu pentru cã-mi place şi cã mã face sã mã simt bine, scriu doar pentru TINE sã-ţi aduc pe chip o mulţime de zâmbete, scriu şi nu ştiu dacã-i frumos ce am aşternut aici dar ştiu atât cã sunt rânduri pline de tãceri şi mii de şoapte.
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
Ai dreptate, in mare parte scriem pentru ceilalti si scrii bine ce scrii.
2.
eşti bogatã tiolia, în sufletul tãu trãieşte cea mai frumoasã comoarã a lumii, iubirea
