N-AI ÎNÅ¢ELES
Te-am rugat de-atâtea ori, n-ai înţeles,
Doream iubirea mea sã o primeşti, şi-atât,
Din pleoapa mea, doar lacrimi ai cules,
Din ochii mei, doar ele-au izvorât..
Iubirea mea e stup. Zumzãitoare,
Harnice albine porneau cu drag, sã zboare,
Polenul sã-l adune, trecând din floare-n floare,
Pãreau bobi de aur în razele de soare.
Flori cu petale albe ca o mângâiere,
Å¢i le-am pus , cu drag, pe buzele-nflorite,
Pe gura ta mijeau zâmbete-nsorite,
Iubirea ta ascunsã, sã o prefac în miere.
Vedeam pe chipul tãu, cum vrãjile se strâng,
De-atâta tulburãtoare frumuseţe,
Dar tot ce-a fost ardoare, cânt şi tinereţe
Îmbãtrânesc, ca toamna, frunzele din crâng
|
