SOARTA
Am luat calul şi-am pornit spre garã,
Am cumpãrat biletul de peron,
Aşteptam o fatã nãscutã-n Scorpion,
Cu un tren ce venea spre searã.
În mânã cu-n buchet de flori de câmp,
( Nu ştiu cum se numesc )
Dar era frumos,
Voiaam sã i-l dãruiesc,
Dar n-a venit,
Doar m-a amãgit,
Şi-am plecat cu suflet chinuit
M-am întors cu calul în galop,
Dar s-a-mpiedicat de un hârtop,
Şi am cãzut din şa,
Cu picioru-n scarã,
El, speriat de-o asemenea povarã,
Galopa nebun prin câmpuri pline
De gropi, noroi şi mãrãcine,
Şi prin pãduri cu trunchiuri de iascã,
Nimeni nu putea sã îl opreascã,
Şi m-a târât aşa,
Pân-n-am mai ştiut de mine
2013
|
