Sub cerul fãrã nori , un şir de beduini,
Pornesc încet spre Mecca, tãcuţi, spre înserat,
Din minarete albe se-aud rugi de muezini,
Duc povara unei lacrimi, cãzutã-n mãrãcini,
La ţãrmul dintre şoapte , ascunse-ntr-un oftat,
Din ţara fãrã fluturi, fãrã ploi şi fãrã nori,
Fãrã grãdini, fãrã pãduri, fãrã livezi,
Fãrã munţi, fãrã poieni, fãrã zãpezi,
Din ţara de unde nu poţi sã evadezi,
Privesc plângând lungi şiruri de cocori,
Cum se-ntorc în ţara mea,cu lanuri şi cu flori
Merg îngândurat sub cerul fãrã nori
C-un dor nebun ce plânge printre gânduri,
Pe ţãrmul unde, în soare, palmierii aţipesc
Sufletul te strigã în repetate rânduri,
Scrie-mi despre fluturi şi zborul lor ceresc.
Despre iubirea ta şi grãdinile cu flori
De-ai şti cât mi-e de dor, când singur şi desculţ,
Cãlãtoresc în vise, sub cerul fãrã nori
Pe-un drum de condamnat, n-am cum sã renunţ,
Doar ruga mã alintã când mã închin în zori
Garian (Libia) mart 1982
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
Cu placere! Şi eu vã mulţumesc cã mi-aţi dezvãluit un pic din viaţa dvs!
Nu am cunoştinţe de medicinã, dar ştiu cã este, într-adevãr, o specialitate foarte grea. Cum spuneam mai înainte, chiar dacã v-a fost greu acolo, aţi vindecat oameni, aţi salvat vieţi, iar ãsta rãmâne darul mare pe care Dumnezeu vi l-a fãcut.
4.
curiozitatea(nu a bãgãcioşilor tip paparazzi
e o mare calitate care ne asigurã evoluţia mentalã şi spiritualã
Boli infecto-contagioase, la mine se internau şi bolile tropicale, o specialitate
grea , cu riscuri ( în 1986 am îngrijit primul caz de SIDA din România internat chiar la pavilionul în care lucram eu), o specialitate radicalã , pacientul plecând din spital sãnãtos sau mort
Nu m-aţi plictisit, în nici un caz! Chiar îmi face plãcere sã citesc ce scrieţi, v-am spus cã mã înghiolteşte curiozitatea.
7.
am trãit într-un fel, într-o oazã de frumuseţe, din pãcate , la sfârşit cu sentimentul cã am scãpat dintr-un iad , asta din cauza imbecililor din ţarã care ne spuneau cã cel mai preţios capital e omul
Iartã-mã dacã te-am plictisit
Ce specializare aţi avut? (ce sã fac, mã roade curiozitatea)
9.
sunt foarte religioşi -- sincer--fundamental
au aceeaşi concepţie monoteistã ca şi noi, fac 5 rugãciuni pe zi, la chemarea muezinului, cântul lui este o modulaţie inimitabilã, care şi azi îmi sunã în urechi ca un leit-motiv al Libiei. Profesional m-am descurcat mult mai bine decât speram, mai ales cã am lucrat sigur într-o secţie de 60 de paturi şi cofruntându-mã cu cazuri de boli tropicale, pe care le ştiam doar din cãrţi
Mãcar ştiu ce vor. Trei limbi strãine, impresionant!
11.
cu comunicarea m-am descurcat bine, in italianã cu bãrbaţii de peste 50 de ani, în englezã cu cei tineri, iar cu femeile--care nu ştiau nici o altã limbã--prin traducãtori
dupã vreo 2-3 ani când am învãţat araba si cu ele la modul direct, arabii sunt fie foarte prietenoşi, fie, dacã nu te plac, duşmani pentru toatã viaţa
Intr-adevar, din ce-am auzit si eu, discriminarea la ei, e ceva obisnuit. Vorba d-lui Constantinescu, ati avut mare putere si probabil v-a ajutat şi nobletea profesiei, gândul cã toatã suferinţa, dorul, nu au fost în zadar.
13.
Ce sentimente crunte poate starni departarea, instrainare, dorul, gandul aprig ca nu te poti intoarce cand vrei( asa era atunci). Astfel de experienta unica in felul ei te fascineaza o perioada apoi te poate distruge. Ai fost tare, altfel nu mai citeam acum asemenea poezii. Slava Domnului!
oameni cu obiceiuri stranii, cãsnicii poligame( Milud, cel mai bun prieten al meu
avea 4 neveste--prietene foarte bune--cu o foarte strictã diviziune a muncii.şi 17 copii, pe unii nici nu ştia cum îi cheamã şi nici cine era mama)femeile erau tratate ca animale de prãsilã, valorând mai puţin decât o caprã, la zile festive erau izolate într-o altã camerã,discriminarea între sexe era radicalã, a iscat un scandal teribil când în spital s-au pus în acelaş incubator un bãiat şi o fetiţ
Sã înţeleg cã a fost ca un test al vieţii, al credinţei şi al trupului, în sine, referindu-mã la condiţiile climatice.
16.
(citeşte 3, 2,1)de tuaregi şi de berberi, într-un oraş de 5000 de locuitori, costruit în plin deşert sub pãmânt(sub nisip)unde temperatura era constantã în timp ce la suprafaţã era de peste 50 de grade ziua şi sub 0 grade noaptea, nu poţi sã crezi decât dacã îl vezi, o ţarã cu un peisaj arid ( cãteva aspecte le-am pus în poezie),cu multe plantaţii sãlbatice de portocale şi lãmâi,palmieri şi eucalipţi
despre acea perioadã de cinci ani, pot sã scriu o carte, a fost o experienţã unicã, o perioadã fastã când am fost bogat şi am vãzut mai toatã Europa, cu un sfârşit dramatic când am muncit cu sentimentul unui sclav de pe plantaţii,cu lanţuri la picioare m-am întors acasã cu nervii sfâşiaţi, dar cu amintiri unice ( Sahara,vestigiile romane Leptis Magna şi Sabratha, plaja din Zamzur unde mergeam şi iarna şi mai ales Ghadames cea mai mare oazã din deşert, la 1000 km de Garian locuitã
