VISE DE-ALTÄ‚DATÄ‚
Mai pãstrez în suflet, perle mici de bucurie,
Ce se înşirã parcã, într-un colier,
Urzit în noapte cu fir de broderie,
Privind sclipiri de stele pe întinsul cer.
Din vise de-altãdatã, au mai rãmas doar urme,
Risipite-n vânturi, prin pãduri sau nori,
Mâinile, ca nişte robi, încearcã sã mai scurme,
În minele surpate, filoane de fiori,
Nãscutã-n ochi de zâmbet, fãrã de prihanã,
Suflând puţinul aur, pe albe goliciuni,
Ajunge voluptatea, frumoasã filigranã,
Sub care se ascund, doar târguri de minciuni.
Departe-n bolţi de cer, prelins pe lungi arcade,
Se-mprãştie-un parfum de ambrã şi de mosc,
Surâsul aurorii şi cântec de balade,
Le simt, le vãd, le-aud, dar nu le mai cunsc
2011
|
