E trist şi de ne-nţeles,
Cã nu privim la cer mai des,
Sã culegem crini şi violete,
Pierdem clipe ce n-o sã se repete,
Acolo sus, unde tot-i cânt,
Sufletul din nou se naşte,
Aicea, pe pãmânt,
Am cunoscut iubirea,
Am cunoscut durerea,
Nu am ce mai cunoaşte,
De mâine nu voi mai scrie,
Nici o poezie,
Pe banca mea din crâng,
Mâine voi pleca,
Când te voi îmbrãţişa,
Inima se frânge-n douã,
Rog cerul ca sã plouã,
Sã nu mã vezi cã plâng.
