DACÄ‚
Dacã n-ar fii gând,
Ascuns adânc în vis,
N-aş putea sã-ţi cer,
Tot ce mi-ai promis.
Dacã vei uita,
Dispare orice farmec,
N-ar exista nimic,
Oricât ar fii de mic,
Totul ar fii pustiu,
Şi cerul cenuşiu.
N-ar mai fii luminã,
Dacã n-ar fii soare,
Nu ar fii grãdini,
Fãrã nicio floare.
Dispare orice val,
Dacã n-ar fii mãri,
Nu ar fii drumeţi,
De nu ar fii cãrãri.
Nu ar fii nici zile,
Dacã n-ar fii zori,
N-ar fii depãrtãri,
Dacã n-ar fii zãri.
Fãrã deochi,
Nu ar fii descânt,
Fãrã ciocârlii,
Nu ar fii nici cânt.
Dacã n-ar fii nori,
Nu ar fii nici ploi,
Dacã n-ar fii apã,
Nu ar fii noroi.
Dacã n-ar fii foc,
N-ar ieşi scântei,
N-ar exista Olimpul,
Dacã n-ar fii zei.
N-ar exista nici cer,
Dacã n-ar fii îngeri,
Nu ar fii lacrimi,
Dacã n-ar fii plângeri.
N-ar exista pãduri,
De nu ar fii copaci,
N-ar exista infern,
Dacã n-ar fii draci.
Fãrã Adam şi Eva,
N-ar fii paradis,
Fãrã somnul dulce,
N-ar exista nici vis.
De n-ar fii rãsãrit,
N-ar fii nici apus,
Dacã n-ar fii jos,
Nu ar fii nici sus.
De nu ar fii apus,
N-ar fii rãsãrit,
Dacã n-ai fii fost tu,
Pe cine-aş fii iubit ?
De n-ai fii existat,
Cui aş fii zâmbit ?
Ce-aş fii sãrutat ?
Ce-aş fii mângâiat ?
Dacã n-ai fii fost tu,
N-aş mai fii scris poezii,
Dacã n-ai fii fost tu,
Nici eu nu aş mai fii
2013
|
