N-ai sa pleci,
caci n-ai venit,
N-ai sa taci,
caci n-ai vorbit.
Vom ramane doi straini,
fascicule de lumini
paralele, deci sortite
sa ramana despartite.
Existenta mi-o apesi
cu doi ochi caprui perversi,
ma ataci, ma rascolesti,
zece ani ma-mbatranesti
doar dintr-o cautatura.
Piei, draceasca creatura,
geniule, ascunde-ti mina
ca ma faci sa-mi sting lumina!
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
Am recitit poezia fiindcã m-ai fãcut sã privesc încãodatã în sufletul tãu plin de durere şi de zbucium, pe care le exprimi atât de dur. Aş vrea sã citesc şi o poezie luminoasã
