Motto:
Andromeda ne iubeşte în felul ei,
ne va îmbrãţişa ea, nu trimişii zei.
Seara
aprind becul din Calea Lactee,
lovitã cu imensitate privirea,
hipnozã de trup de Anadromeda,
trup excesiv de gol,
frumos de neant din care cad
cosmonauţi îndrãgostiţi de dezastre,
deci frumos de neant
iluminând pânã la orbirea
dorinţelor din viitor,
pânã la ţãndãri de privire
pe coridorul abisal,
Nu pot opri zgomotul cãzut
pe un coridor abia-nceput,
sã fie mişcarea ei viforoasã
spre a mea masã ?
Sunã deşteptãtorul
la atingerea cometei de atmosferã,
prin mobila vidatã
plutesc haine prãfuite
de mersul ei
încã îndepãrtat,
dar în salturi spre mine,
Mã aşteaptã Pegas
la serviciul de atins stele,
nu mã îmbrac,
încalec bicicleta în pijama
cu privirea în urmã :
Andromeda vine ?
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
Imi place mult acest periplu cosmic cu personaje mitologice, chiar e o filozofie interesanta.
