Prin tropãit de gânduri
cu hamuri în rãspãr
ajung pe-o piramidã
cu Ramses întâi vãr,
opaiţul fricii-n tainã
proptit de un mister
ilumineazã-o spaimã,
pe sus nu mai e cer,
Se bat corãbii grele
prin aerul de foc,
de-acolo se aude
cum viaţa face troc
dând oameni pentru Ramses
umplut de veşnicie,
poporul nisipos
curgând la datorie,
Îmbãlsãmat cu teamã
din vârf m-am aruncat
în alt prezent proteic,
dar cerul s-a surpat,
cu Prometeu în faţã
conducãtor de oşti
o lume stã pe aţã
iar focu-i revãrsat.
