În noaptea asta luna vegheazã
Copilaşul ce doarme şi viseazã,
Vocea mamei duios îi şopteşte
Şi mereu cu grijã îl înveleşte.
La orice mişcare, mama tresare,
Îl ia în braţe şi îi dã o sãrutare,
Pleoapa e grea şi nu-i cu mirare
Trupul gârbovit încã o mai doare.
Dupã o zi de trudã fãrã de rost
S-adune ceva pe masa de post
Stau aşezate o pâine şi-un peşte,
Ar vrea sã guste dar se opreşte.
E porţia de hranã pe ziua de mâine,
Suspinã adânc, nu-i nimeni sã-i aline
Durerea din piept în noapte ascunde,
Ochii lãcrimeazã, în vise trist pãtrunde.
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
Truda mamei nu inseamna aproape nimic pentru ea fata de dragostea ce ne-o poarta.
