Când ea
îşi trece degetele
prin pãrul meu
se electrizeazã
gândurile,
devin
ca filamentele
unui bec
de o sutã de waţi,
visele
fac brusc
tahicardie,
privirea îmi este
ca al unuia
cu febrã netratatã
ce poate aprinde
lemnele în sobã
de la distanţã,
îmi plac
aceste suferinţe
îmi vor rãmâne
în trup
asemenea
erelor geologice
în oase.
