M-am nãscut în oraşul cu strãzi însorite,
Îmi creşteau sub ferestre copacii de mãr
În ograda cu case frumos vãruite,
Eu, copilul zburdalnic cu auru-n pãr.
.........................................
Uite c-am trecut strada dupã o îngheţatã
Şi e rînd, şi-i un rînd...parcã n-am sã ajung!
Dar colea-i aparatul cu apã gazatã,
Am sã-mi iau îngheţata şi-ntracolo-am sã fug.
Mã revãd iar la Nistru, merg pe ape cu barca,
Şi culeg flori de nu mã uita pe alei.
Ce m-aş duce în parcul din Centru pe-o bancã
Sã-i vãd iarãşi pe Saşa, pe Ala, pe-Andrei !...
Aş pleca la havuzul cu apã verzuie
Ca sã prind fãrã frica de azi, mormoloci
Şi la şcoalã aş merge pe acea cãrãruie,
Unde-odatã plecînd nu mai poţi sã te-ntorci.
Cît mi-e dor de mirosul de prin cafenele! -
A cafea şi-a gogoaşe fierbinţi mirosea.
Du-mã mamã-n oraşul visãrilor mele,
Unde nu mai revin cît de mult nu aş vrea.
M-am nãscut în oraşul cu strãzi însorite,
Într-o curte ce plinã era de evrei.
Peste ani, le visez tot mai tare dorite,
Parc-a fost nu demult...doar cã-n optzeci şi trei.
