Autor:	eunescu ( eunescu ) - [ POEZIE ]
Titlu:	,,v''-uri pentru bifat

Iatã cum pleacã cocorii, desenând litere pe cer. cerul devine o tablã a înmulţirii cu pietrele care au rãmas, cu vântul care s-a dus, cu fereastra ta încã larg deschisã spre o pãpãdie desenatã în coaja unui copac albastru. Mã aplec peste o creastã de curcubeu şi te vãd fãcând cu mâna nu cocorilor, nu lumii ce va sã le facã fântâni, ci zãrilor de unde au plecat, de parcã ai şti fiecare “v” din “v”- ul sãgeatã câte nopţi a adunat lângã o poartã închisã. ştiu cã şi tu ai avut o poartã, poarta de la gând, eu însumi am adus câteva piramide şi le-am aşezat la intrare. dar cuvintele au lãtrat dinãuntru, ca şi cum ar fi fost câini, câinii tãi au nãscut lanţuri, in zaua fiecaruia dormea un corb. Corbul eram eu, corbii erau inimi care uitaserã sã izvorascã a doua zi. dar pentru cã dormeai ele şi-au aşezat ochii în vârfuri de oţel şi au devenit “v”-uri, “v”-uri pentru bifat.

Nr	Comentarii	Comentatori
1.	Cred ca ai dreptate asupra ultimelor versuri. Multumesc, Pera!	eunescu
2.	Poem foarte bun, cu excepţia ultimilor patru versuri care, dupã pãrerea mea, aduc o scãdere şi chiar puteau lipsi.	pera

[ Comentează! ]

[ Texte ]

[ Autori ]

[ HOME ]