caii murgi, cai negri, cai albi,
aşezaţi fiecare pe câte o parte de cer,
au devenit, cu timpul, chiar partea lor de cer.
şi de se propteşte pe copite,
cerul rãzbate pânã la noi ,
transformat in tunet.
mai şi scânteiaza, fulgere în noapte,
nimeni nu ştie cã sunt doar copite de cal
lovite de şoaptele prin care cerul
mai cere de îndurare, uneori blestemã
gândul în care,
un cal murg, un cal negru, un cal alb,
i-au venit pe cãrare, şi el,
cerul,
a vrut sã fie cal.
