(fragment din romanul Aşteaptă-ne, Lazăre!)
Dragî Alisandri
Mã rog lu Dumnezãu
scrisoarea noastrî sî ti gãsascî sãnãtos şî
sî ştii cî şî noi io şî tatâtu suntem
sãnãtoş mulţãmim lu Dumnezãu şam hotãrît sî
faşim o fântânî ca sî ni împlinim datoria în
faţa şelui di sus şa oamnilor cî di acu
suntem bãtrâni cî vremea treşi şî mâni
poimâni nio lua la el aşa cî lam chemat pi
moştu petrachi sava di nio sãpato cî ari
mânî bunî cîi om bun la Dumnezãu nio ajiutat
şî moştu ion stroia şî moştu pavâl hotnogu
şî dupã douî zâli cân o dat di apî so oprit
am cumpãrat şãpti tuburi da am pus numa
şinşi co fost apa aproapi şî toatî lumea cân
o gustato şo focut cruşi şo zâs cî nio dat
Dumnezãu apî bunî şi noi niam focut cruşi
şam mulţãmit lu Dumnezãu sâmbãtî vini
Pãrintili ghionea so sfinţascî şi faşim şî
grijania şî noi am dori sî vii şî tu mamî cî
distul fratetu esti diparti şî nu poati vini
cî nio trimes gologani şî nio scris sâl
punim şî pi dânsu acolo cân şiteşti
pãrintili încolo noi suntem ghini cu
ajiutoriu lu Dumnezãu cî marii puterea lui
piacolo o plouat cî piaişia o plouat şî
moştu ilie drãgan o alunecat noaptea di pi
pod cari era rupt şî lo gãsît dimineaţa mort
Dumnezãu sâl ierti cî şei cari o vinit di la
galaţ o zâs co fost bat da el sãracu nu
pusãsî nişi o nafurî în gurî da podu era
rupt di cân ştii şî tu şî el o alunecat di
la glod pin gaurî di so prãpãdit şî oamnii
so apucat dio dres podu cî so dus la
primãrii da primariu carii un vinitic lio
zâs sâş vadî fiicari di treaba lui cî el
nari timp di poduri şî toţ lo suduit şî lo
blãstãmat şo pus fiicari câtiun salcâm di lo
dres şî tatâtu so îmbãtat di suparari şî cân
niam dus la priveghi el so pus în jenunchi
la cãpãtâiu mortului şân loc sî plângî o
înşeput sî cânti pentru mândra me frumoasî
am luat şî loc di casî ştii tu cânticu pi
caril cânta moştu ilii sara pi vali ca sâl
audî ileana lu ţugui Dumnezãu so erti cî
tari io mai fost dragî şî cân tatâtu cânta
toatî lumea plânje cu hohoti Alisandri mamî
sî ai grijî mamî sî ti învãleşti ghini
nopţâli cî io ştiu cî tu ai apucãtura sî ţâi
jiamu dischis cî ţam zâs di atâtia ori cî
nui ghini cî acu esti tânãr şî nu sîmţ da
Doamni fereşti odatî chişi la pat şî zaşi cî
şî tatâtu o umblat asudat cân o focut
fântâna şî lo prins jiunghiurili di iam
focut frecţîi cu gaz şî iam pus ventuzâli cî
io iam zâs mãi omule ai grijî da el o focut
urechia toacî co umblat şî cu ţâşmoaga în
nas şî nu şo dat sama cân lo prins vun
curent Alisandri mamî era sî uit pi ţîgan ni
lo omorît alu guzgî îl ştii tu cari ari
puşcî şî cari lo mai puşcat odatî în valea
gologanului di lo lãsat chior cî tu ştii cîn
îl sîmţa di la o poştî trãjia sî rupî lanţu
pi cari pîn la urmî lo rupt şo sãrit poarta
ca un smeu drept în schinarea lui şî el lo
puşcat iar di lo omorît sãracu di el cî tari
mai era vrenic şî tatâtu di atunşi umblî
nopţîli bat turbat cu sãcurea la brâu sâl
omoari şo zâs câi dã şî foc la casî da io îi
zâc lasî omule cî ari grijî Dumnezãu di
toati Alisandri mamî acu nu mai vãd sî scriu
cã so întunecat şî iar nio luat curentu şî
trebui sî închid şî puii cî di cîn nio
omorît cânili tot înşiarcî o boalî di dihori
da tu sî ştii cî dacî nu poţ vini noi nu ni
supãrãm şî ti punim şî pi tini acolo cân
şiteşti Pãrintili
Dumnezãu sî ti aivî în paza lui
mama şî tata
