Mai nimic nu-i nou sub soare
De atâtea mii de ani
Sclavi muncind plini de sudoare
Pentru câţiva gologani
Farisei corupţi ce furã
Şi lumina din oglinzi
Conduc lumea, rãi de gurã
Doar pe la pomeni îi prinzi
Papistaşii, din merţane
Vând iertarea de pãcate
Arãtând cã tot în van e
Dacã banul nu se scoate
Criminali cu zâmbet rece
Fac rãzboaie fãrã rost
Nu mai ştim ce se petrece
Unde, când şi cum a fost
Din ecranele vopsite
Paparudele ne spun
Sã ne-ncredem în ispite
Şi cã dracu-i înger bun...
S-avem grijã doar de burtã
De cercei şi de cravate
Cã...oricum, viaţa-i scurtã
Şi ce-a fost...nu se mai poate
Doamne, cât mai rabzi urgia
Ce se-ntinde pe pãmânt?
Cum sã-ţi potoleşti furia
Când nimic nu mai e sfânt?
Oare nu e timpul, sfinte
Sã faci pace între noi
Alungând cel ce minte
Şi ne-ngooapã în noroi?