Fereastra-i deschisã ! Mi-e gândul spre Cer !
Mã arde Speranţa-ntr-o lume mai bunã !
Mi-e Visul , de astãzi , etern giuvaier
Ce-mi face trãirea de-a dreptul imunã
La chinuri , durere şi plânset profund ,
Ce-mi vin câteodatã , când somnu-i pe ducã !
Zâmbesc cu uimire , când vãd cã se-ascund
Sub pat , şi angoasa , şi firea-mi nãucã ,
Plus crunte depresii ce-mi fac nebunii
Prin mintea prea dusã de-acum la "plimbare" !
Fereastra-i deschisã ! Şi-o las în Vecii
Sã-mi poarte prin Suflet o Razã de Soare !
