Vulpoiul e fãţarnic ? O , nu ! El dã târcoale
Ogrãzilor de pãsãri , nevrând a fi vãzut !
Nu-i place rãul paznic ! Nici puşca lui din poale ,
Cu-alice dureroase ce dor , de necrezut ,
Şi nici potaia proastã ce latrã de pomanã ,
Ştiind cã e legatã , dar hãmãie de zor !
Vulpoiul n-are falã ! Nu-i agã otomanã
Sã-anunţe dinainte vreun bir îngrozitor ,
Ci doar se furişeazã prin noapte , lin , ca hoţii ,
Intrând sã-şi ia el singur “cadoul†cuvenit ,
Spre-a nu trezi sãtenii , ce ar sãri cu toţii
Sã-i dea o gãinuşã , aşa , de bun venit !
