Iubirea nu se vinde şi nu-i datã oricui ,
Ca orice hainã veche în jalnic colţ de stradã !
Când îndrãgeşti , zãu , omu-ţi dai Viaţa numai lui ,
Şi îl fereşti de trudã , de bârfã şi de sfadã ,
Chit cã e Doamna Scumpã sau Domnul PreaCinstit
Ce inima-şi doneazã spre mult iubita Fiinţã !
Iubirea nu-i de-o clipã ! Ea merge-n infinit
Cu tinerii ce-n parcuri îşi jurã-n veci Credinţã ,
Ori chiar cu bãtrâneii , pãşind încet şi rar ,
Spre Locul de-ÈŠnchinare , sau piaţa dintre blocuri ,
Ţinându-se de dânşii , la bine ori amar ,
Şi mângâind şi Moşul , şi Soaţa-i de pe tocuri !
