Mã poartã gândul spre iubirea mea !
Când nu suntem în doi , mi-e mintea goalã !
Nu vreau pe-altcineva sã-mi dea nãvalã
În suflet , alinându-mi lipsa grea ,
Eu preferând sã fiu chiar izolat
De lumea ce nu vrea singurãtate !
Aleg mereu un gând de pietate
Spre Puiul meu când mi-e îndepãrtat
Şi îl aştept cu dor şi cu nesaţ
Sã se întoarcã iar , numai la mine ,
Ştiind cã doar atunci ne va fi bine ,
Când vom parcurge viaţa braţ la braţ !
