Mi-e iarãşi dor de-o zi ca cea de ieri !
Nu mã gândesc cum fi-va cea de mâine !
Doar astãzi mã feresc de neplãceri ,
Punând pe masã-un colţ Sfinţit de Pâine !
Îl voi avea şi-n ziua ce-ar urma ?
Doar Dumnezeu în Mila Lui o ştie !
Oricum , cât vom trãi , vom mai spera
Cã nu ne lasã Dânsul în pustie !
De ce mi-e dor de ziua cea de ieri ?
Pentru cã ştiu cã s-a sfârşit cu pace !
Nimic nu-i va crea deci neplãceri ,
Cãci ce e dus , e dus şi n-ai ce-i face ,
Iar dacã ieri n-a fost niciun necaz
Sã-i tulbure parcursul enigmatic ,
Nici azi , nici mâine n-aş dori alt caz
Sã-i schimbe-n rãu destinu-i charismatic !
