Pe-un MIC balcon , o azalee MICÄ‚
A înflorit prin iarnã , ca-n poveşti !
Şi-a desfãcut petala MITITICÄ‚
Scoţând din frunze MICI , la o adicã ,
Un MIC cãpşor cu nuanţe Îngereşti !
Nu-i foarte cald prin MICA încãpere
Şi florile din jur se mirã iar
De-aşa iviri de SCURTE Pentanthere
Într-un pãmânt ce tremurã-n durere
Pe-o vreme viforoasã , de calvar ,
Strângându-se cu toate laolaltã
În jurul ei , spre-a o feri de-ngheţ !
Lãsat-au iarãşi treburile baltã ,
Fãcând şi de-astã datã-o MICÄ‚ haltã
Spre-a încãlzi ilustrul nãtãfleţ
Ce-a apãrut aşa , ca niciodatã ,
Prin frunze reci , zâmbind seducãtor ,
Iscând prin MICA ceatã amuzatã
Şi veselã pe glafuri , totodatã ,
Un Cor ad-hoc …
… în Si Bemol MAJOR !
