Când e vremea cam ploioasã ,
Nemiloasã ,
Te vei plânge c-ai rãcit !
Însã omul pregãtit
E imun la-aşa angoasã
Şi îşi ia din timp în casã
Hapuri pentru înghiţit !
Şi-ntr-o clipã tusea trece
Deşi-i rece ,
Şi e vânt pe la urechi !
Trucul însã-i tare vechi
Iar de vrei sã faci sã plece
Un trişor de nota zece ,
Iei bulinele perechi !
Toamna e la o adicã ,
Va sã zicã ,
Un spectacol colosal !
Cãci decor autumnal
Dintr-o vreme se aplicã
Vreunui parc ce se ridicã
La nivel occidental !
Fãrã frunze veştejite ,
Ofilite ,
Parcã nu e toamnã iar !
Iar decorul e bizar
Cu alei cam dezgolite
Şi pe-alocuri pãrãsite
De vreun suflet mai cu har !
Au cãzut din nou castane
Pe obloane
Şi pe-asfaltul mãturat !
Totul e acum curat
Şi doar câteva olane
Stau sã cadã pe balcoane
Date jos de-un vânt turbat !
Toamna însã-ţi intrã-n graţii
Şi prin staţii
De maşinã sau tramvai !
Şi-ntr-al frunzelor alai
Ea stârneşte reclamaţii
Şi-uneori ceva senzaţii
De strãnut sau guturai !
Şi-ntr-o crizã de visare ,
Fãrã soare ,
Totu-i deznãdãjduit !
Toamna , iatã , a venit
Şi s-a instalat se pare
Fãrã nici o remuşcare
Peste timpul adormit !
