Îngãduie-mi iubito ca-n astã sfântã searã
Ce ni se-aşeazã-n cale cu harul ei divin ,
Sã te invit la cinã a nu ştiu câta oarã
Având în faţã cerul şi un pahar cu vin !
Îmi poartã iar spre tine dorinţa şi extazul
Ideii cã prin timpuri a fost sã mã iubeşti !
Mã lasã dintr-odatã sã-mi culc uşor obrazul
Pe pãrul tãu idilic cu-aromã de poveşti ,
Uitându-mi dar , acolo , durerile şi chinul
Îndepãrtãrii mute din anii ce-au trecut ,
Dorind ca de-astãdatã , doar muzica şi vinul
Sã ne uneascã iarãşi cu blândul lor sãrut !
Îngãduie-mi divino , acum , când suntem singuri ,
Sã stãm pe îndelete ca doi îndrãgostiţi !
Sã te invit amabil la dans pe-acele ringuri
Deschise cãtre-o lume de oameni fericiţi
Ce şi-au jurat iubire , atunci , demult , odatã ,
Când viaţa era simplã , dar dorul mult mai greu ,
Neştiind cã peste vremuri , la vârstã-naintatã ,
Va sta cu ei la masã şi Bunul Dumnezeu !
