Mã plimb prin Paradisul udat de ploi de stele !
Pe-aici nu curge apã spre-a fi udat serios !
Sub picuri de luminã , mã simt scãldat în ele ,
Iar eu devin la rându-mi o stea sclipind duios !
E linişte şi pace prin sufletele multe
Ce dorm în desfãtare , cuprinse-n vis senin !
Nu-i nimeni lângã mine , vreun cântec sã asculte
Din cele ce-s iscate de-acel şuvoi divin
Ce cade-n nemurire prin râuri colorate ,
Fãcându-mã prin noapte sã mã opresc la greu
Sã-admir cu încântare sclipirile-adunate
Pe toate ce-s create de Bunul Dumnezeu !
