Vai , Doamne , ce-aşezare minunatã !
Ce oameni fãrã seamãn pe pãmânt !
Ce naţie total disciplinatã
Muncind cu spor în lumea elevatã
Ce zboarã neopritã de-un cuvânt !
Ce dragi conducãtori vegheazã pasul
Acelor ce trudesc neîncetat
Dar se mai şi distreazã la taifasul
Organizat pe cât îi ţine glasul
La un concert , în parc , pe înserat ,
Şi ce copii , în joacã se rãsfaţã
Pe tobogan , pe lac sau pe nisip ,
Având deja şi mãştile pe faţã ,
Şi mici mãnuşi , cum virusu-i învaţã ,
Purtate prin oraş cu orice chip !
Ce medici buni cumva îi mai trateazã
Pe cei ghinionişti , loviţi stupid
De-o gripã rea ce azi mai infecteazã
Vreun organism ce uneori cedeazã
În faţa unui deşucheat COVID
Şi ce mai poliţişti sunt puşi sã-aparã
Acolo unde sunt ades chemaţi
În iarnã , varã , toamnã , primãvarã ,
Sã apere o lume mai sprinţarã ,
Dar nelivrând amenzi , de disperaţi !
Ce libertate e pe strãzi banale
Când te mai plimbi în voie prin oraş !
Ce magazine pline puse-n cale
Te-aşteaptã-n pandemii paranormale ,
Sã-ţi vândã brânzã gouda , vin şi caş ,
Şi ce frumos e când te plimbi cu barca
Pe lacul plin de vis şi de balsam ,
Simţindu-te aici , în DANEMARCA ,
Aşa precum şi eu fãceam remarca ,
Nemuritor , ca-n sânul lui Avraam !
