Un nou prilej de cântec , de vis şi poezie
Pentru acei ce-n lume vã îndrãgesc smeriţi ,
Vestindu-vã cu-o floare şi-un pic de nostalgie
Cã dumneavostrã , doamne , îi faceţi fericiţi !
De-aceea , cu iubire , ne înclinãm o clipã
În faţa celor care ne-ndeamnã sã zâmbim ,
Uitând de griji , necazuri şi tot ce se-nfiripã
Prin viaţa cotidianã pe care o trãim ,
Venind ca şi-altãdatã , cu un cadou ferice
Spre fiinţa voastrã caldã de care ne e dor ,
Punându-vã cu-ardoare în braţe , cum s-ar zice
O inimã curatã şi-un gând mistuitor !
