Nu vad,
Nu aud,
Nu simt.
Cuvintele se rostogolesc de pe buze ca niste uriase bule de sapun-fara culoare, fara sunet, fara continut,
Intransele-i vid,
Imprejuru-le-i vid,
In mine vid.
Nu vad,
Nu aud,
Nu simt.
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
Pai tocmai asta simbolizeaza desenul, la inceput mergi...mergi ulterior iti creezi idealuri, nazuinte si..urci, urci,urci...ca mai apoi sa revii, aici depinde cum cobori ca sa nu ajungi la durere(depresie)...oricum interesant poem cu drag :)
Adevarul este ca nu am prea multe cunostinte de psihologie si nu am gandit astfel problema, iar acum privind inapoi cred ca poezia asta este mai degraba o expresie clinica a depresiei :)