Sa ma conturez in mediul uman e cu neputinta,fiindca cei doi ochii ai mei ramasi din timpuri stravechi si cu care ma mandresc,au neputinta de a vedea intreaga mea zbatere existentiala.Faptul ca ochii incearca sa se rupa din carnalul potrivnic fiecarui suflet in zbatere ii face mai frumosi ca nicicand.Vedeti, astfel sunt un inger cu ochii frumosi,poate prea frumosi si uneori pre invidiosi pe tot ce ei inca nu pot atinge.Asta sunt eu, ce-l cu eul dur si prea formal.Sunt un ucenic al primilor antinci cu idei de libertate umana si spirituala.Cred ca pe mine un singur cuvant m-ar caracteriza setea. Setea de apa este setea de viata, sunt viu si afara si inlauntrul meu.Ce poate fi mai frumos decat atat?.
Domenii de creaţie:
creatii lirica si franturi epice... e loc de orice
