sã nu vã atingeţi de aceste cuvinte
în spatele lor se adunã întinderi de zile
tulburi
.............................................
noaptea copacii cu ochii deschişi
ca într-o permanentã stare de veghe
ultimul strop de clorofilã culeg
din odaia cu ferestre îmbobocite
o umbrã fãrã rãdãcini amestecã în treacãt
gândurile de sub saltea
.............................................
în somn
purta adesea
ecusonul de femeie
din care se prelingeau
mãştile zilelor trecute
stropi de peltea
.............................................
întunericul nu mai încape în pielea nopţii
şi trage înadins cu praştia bulgãri de
rãsãrit
în ceaşca de cafea direct
desfãcându-i în speranţe filigranate
