|
Anunţ:
Antologie literară colectivă
|
[
POEZIE ] |
Proca George - Alexandru |
Muza mea , raza de soare |
|
Era nespus de ud, de întuneric şi de rece
Singur eram , în universu-mi paralel
Fără să simt că timpul trece , trece
În lipsă de vreun menestrel
Simţeam că pot scăpa de astă rîie
Că pot renaşte negreşit
Dar nu puteam in lipsă de tămîie
Să devin Bennu in sfarşit
Dar iată , viaţa-mi dă edulcoră .
A apărut din prăfuit condens
Sacră şi pura auroră
Să-mi dea culoare, vieţii sens
Şi cu buze de mătase
Rujate cu praf de stele
Inima îmi sărutase
Dezrobindu-mă de rele
Şi cu ochi de căprioară
Glasul dulce , cristalin
Mă pătrunse-n inimioară
Si trezi un mic suspin
A devenit gaura-mi neagră
Şi mă atrage întru totul
Ea spulberă orice pelagră
Hrănindu-mă cu absolutul
E muza mea , raza de soare
|
|
Data
înregistrãrii textului:
17.01.2010 |
Numãr
accesãri / comentarii:
1031 /
0 |
|
|
«Cenaclul
Literar Online» |
«Noduri
şi Semne» |
|
|
|
|