scormonesc misterul
din tot efemerul
biet trãitor
de zile deşarte
caut Dumnezeu
pe cer
sub pãmânt
în oceanul vieţii
pe un munte
în vârf
când sisif când nebun
ce sã fac
risipesc şi adun
numãr flori şi iubesc
desopãr în tine
lipsa din mine
într-un fel firesc
rãtãcesc mereu
uitând sã privesc
în sufletul meu