|
Anunţ:
Antologie literară colectivă
|
[
POEZIE ] |
Calotescu Tudor-Gheorghe |
chiar dacã aş fi fãrã niciun pãcat |
|
tot nu aş ridica primul piatra
nu am vocaţie de martir
port totuşi prin inimã ceva din liniştea aceea
dinaintea rãstignirilor
un pic din împãcarea cu patimile
dar
mã rãzvrãtesc ca un barabas
strig durerile şi îmbrãţişez cu disperare
clipa
nu-mi place veşnicia
oricum pare o promisiune aiuritã pentru mintea mea
însã şlefuiesc iluziile pânã la capãt
doar din vârful muntelui pot vedea cã e loc destul pânã la cer
apoi mut speranţele din mistic spre ludic
e felul meu de a dãltui orizontul în fiecare floare
oricum nu mã vindecã nimeni de primãvarã
oricâte zãpezi îmi vor creşte pe trup
nu voi obosi sã zâmbesc copiilor
nu voi învãţa niciodatã sã mor
nici nu mã strãduiesc sã cred în împãrãţia cerului
oricum nu ştiu sã întorc obrazul celãlalt
iertarea e doar un ideal
îngerii
un fel de fluturi atraşi de luminã
visele mele rãtãcesc imponderabile
prin univers |
|
Data
înregistrãrii textului:
25.02.2013 |
Numãr
accesãri / comentarii:
641 /
0 |
|
|
«Cenaclul
Literar Online» |
«Noduri
şi Semne» |
|
|
|
|